opțiuni
  • info
2 intrări
17 definiții

Explicative DEX

înghimp sn [At: ȘINCAI, HR. I, 126/28 / Pl: ~uri / E: drr înghimpa] (Înv) 1 Înțepare. 2 (Fig) Mustrare.

înghímp, a -á v. tr. (d. ghimpe). Împung cu un ghimpe, înțep. Fig. Pișc cu vorba.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înțepa, a (se) împunge. ♦ Tranz. Fig. A îmboldi. – În + ghimpe.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înțepa, a (se) împunge. ♦ Tranz. Fig. A îmboldi. – În + ghimpe.

înghimpa [At: CORESI, EV. 358/21 I Pzi: înghimp / E: în- + ghimpe] (Pop) 1-2 vtr A (se) înțepa cu un ghimpe sau cu alt obiect ascuțit. 3 vt (Fig) A îmboldi. 4 vt (Fig) A îndemna. 5 vt (Fig) A provoca dureri sufletești. 6 vt (Fig) A ironiza.

GHIMPA ÎNGHIMPA.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. A înțepa, a împunge. Își trăsese sumanul peste cap, ca să nu-l înghimpe țînțarii. CAMILAR, TEM. 220. M-o înghimpat cu mustețele. ALECSANDRI, T. I 43. ◊ Fig. Dragostea îl înghimpase urît! SBIERA, P. 157. ◊ Refl. A visat că s-a-nghimpat Și-umblă la picior legat. PANN, P. V. I 103. ♦ A îmboldi. Fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. Boldul Satanei se vede că-i înghimpase. CREANGĂ, P. 167.

A ÎNGHIMPA înghimp tranz. 1) (ființe sau părți ale corpului lor) A supune unei senzații de durere fizică, înfigând un obiect ascuțit; a împunge; a înțepa. 2) fig. A ataca răutăcios cu ironii sau vorbe usturătoare; a înțepa; a împunge; a mușca. /în + ghimpe

A SE ÎNGHIMPA mă înghimp intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe usturătoare (unul cu altul). /în + ghimpe

înghimpà v. 1. a înțepa; 2. fig. a îmboldi. [V. ghimpe].

Ortografice DOOM

înghimp.

înghimpa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. înghimp, 3 înghimpă; conj. prez. 1 sg. să înghimp, 3 să înghimpe

înghimpa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înghimpă

înghimpa vb., ind. prez. 1 sg. înghimp, 3 sg. și pl. înghimpă

Sinonime

ÎNGHIMPA vb. v. împunge, îndemna, înțepa, stimula.

înghimpa vb. v. ÎMPUNGE. ÎNDEMNA. ÎNȚEPA. STIMULA.

Arhaisme și regionalisme

înghimp s.n. (înv.) 1. înghimpare, înghimpătură, împunsătură cu un ghimpe. 2. (fig.) mustrare.

ÎNGHIMPA vb. (ȚR) A înțepa. Ea să înghimpă de rug. E 1717, 160v. Etimologie: pref. în- + ghimp(e) + suf. -a. Vezi și ghimp, ghimpa, ghimpos, înghimpat, înghimpos. Cf. g h i m p a.

Intrare: înghimp
înghimp
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: înghimpa
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înghimpa
  • ‑nghimpa
  • înghimpare
  • ‑nghimpare
  • înghimpat
  • ‑nghimpat
  • înghimpatu‑
  • ‑nghimpatu‑
  • înghimpând
  • ‑nghimpând
  • înghimpându‑
  • ‑nghimpându‑
 singular plural
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înghimp
  • ‑nghimp
 (să)
  • înghimp
  • ‑nghimp
  • înghimpam
  • ‑nghimpam
  • înghimpai
  • ‑nghimpai
  • înghimpasem
  • ‑nghimpasem
a II-a (tu)
  • înghimpi
  • ‑nghimpi
 (să)
  • înghimpi
  • ‑nghimpi
  • înghimpai
  • ‑nghimpai
  • înghimpași
  • ‑nghimpași
  • înghimpaseși
  • ‑nghimpaseși
a III-a (el, ea)
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
 (să)
  • înghimpe
  • ‑nghimpe
  • înghimpa
  • ‑nghimpa
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
  • înghimpase
  • ‑nghimpase
plural I (noi)
  • înghimpăm
  • ‑nghimpăm
 (să)
  • înghimpăm
  • ‑nghimpăm
  • înghimpam
  • ‑nghimpam
  • înghimparăm
  • ‑nghimparăm
  • înghimpaserăm
  • ‑nghimpaserăm
  • înghimpasem
  • ‑nghimpasem
a II-a (voi)
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
 (să)
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
  • înghimpați
  • ‑nghimpați
  • înghimparăți
  • ‑nghimparăți
  • înghimpaserăți
  • ‑nghimpaserăți
  • înghimpaseți
  • ‑nghimpaseți
a III-a (ei, ele)
  • înghimpă
  • ‑nghimpă
 (să)
  • înghimpe
  • ‑nghimpe
  • înghimpau
  • ‑nghimpau
  • înghimpară
  • ‑nghimpară
  • înghimpaseră
  • ‑nghimpaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înghimpa, înghimpverb

  • 1. popular A (se) înțepa, a (se) împunge. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împunge înțepa
    • format_quote Își trăsese sumanul peste cap, ca să nu-l înghimpe țînțarii. CAMILAR, TEM. 220. DLRLC
    • format_quote M-o înghimpat cu mustețele. ALECSANDRI, T. I 43. DLRLC
    • format_quote figurat Dragostea îl înghimpase urît! SBIERA, P. 157. DLRLC
    • format_quote A visat că s-a-nghimpat Și-umblă la picior legat. PANN, P. V. I 103. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv figurat Stimula, îmboldi, îndemna. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: stimula îmboldi îndemna
      • format_quote Fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. Boldul Satanei se vede că-i înghimpase. CREANGĂ, P. 167. DLRLC
etimologie:
  • În + ghimpe DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.