ÎNGENUNCHEÁ, îngenunchez, vb. I. 1. Intranz. A se așeza în genunchi. 2. Tranz. Fig. A supune, a aservi. ♦ (Rar) A da în stăpânire, a închina (unui dușman). [Prez. ind. și: îngenúnchi] – Lat. ingenuculare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNGENUNCHEÁ ~éz 1. intranz. 1) A se așeza în genunchi. 2) fig. A cădea în genunchi. 2. tranz. 1) (persoane) A constrânge la supunere totală. 2) (popoare, țări, teritorii) A lua în stăpânire (prin puterea armată); a face să piardă independența; a supune; a aservi; a înrobi; a subjuga; a înfeuda. [Sil. -nun-chea] /<lat. ingenuculare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNGENUNCHEÁ vb. v. aservi, înrobi, robi, subjuga, supune.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îngenuncheá vb., ind. prez. 1 sg. îngenunchéz, 3 sg. și pl. îngenuncheáză, 1 pl. îngenunchém; conj. prez. 3 sg. și pl. îngenunchéze; ger. îngenunchínd
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îngenúchĭ și -chéz (vest) și -únchĭ și -unchéz (est), a -chĭá (vest) și a chéa (est) v. intr. (lat. ingenúculo, -áre; it. inginocchiare, fr. s´agenouiller). Mă pun orĭ cad în genunchĭ. Fig. Mă umilesc. V. tr. Pun în genunchĭ. Fig. Umilesc, supun, oprim: nu îngenunchĭa nicĭ chear [!] libertatea animalelor! V. încotesc și proschinitar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink