ÎNFRUNTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) rar Care înfruntă; în stare să țină piept unor primejdii; sfidător. /a înfrunta + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNFRUNTĂTÓR, -OÁRE, înfruntători, -oare, adj. (Rar) Care înfruntă (1). – Din înfrunta + suf. -(ă)tor.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink