13 definiții pentru înfricoșător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFRICOȘĂTOR, -OARE, înfricoșători, -oare, adj. Care provoacă sau inspiră frică; îngrozitor, înspăimântător, abominabil, groaznic. – Înfricoșa + suf. -ător.

ÎNFRICOȘĂTOR, -OARE, înfricoșători, -oare, adj. Care provoacă sau inspiră frică; îngrozitor, înspăimântător, abominabil, groaznic. – Înfricoșa + suf. -ător.

înfricoșător, ~oare a [At: NEGRUZZI, S. I, 28 / V: ~șet ~ / Pl: ~i, ~oare / E: înfricoșa + -(ă)tor] 1 Care inspiră frică Si: abominabil, înfricoșat (1). 2 Teribil.

ÎNFRICOȘĂTOR, -OARE, înfricoșători, -oare, adj. Care deșteaptă frica, care înspăimîntă; îngrozitor, teribil. Nu știu ce înfricoșătoare presimțiri... au venit și au sfîșiat biata sa inimă. NEGRUZZI, S. I 28. ◊ (Adverbial) E înfricoșător să-l vezi noaptea sus, pe comandă, cum privește, nemișcat, infinitul mării. DUNĂREANU, CH. 56.

ÎNFRICOȘĂTOR1 adv. Într-un mod care provoacă frică. /a înfricoșa + suf. ~ător

ÎNFRICOȘĂTOR2 ~oare (~ori, ~oare) Care înfricoșează; în stare să provoace frică; înspăimântător; îngrozitor; înfiorător; sinistru. Întuneric ~. /a înfricoșa + suf. ~ător

înfricoșetor, ~oare a vz înfricoșător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfricoșător adj. m., pl. înfricoșători; f. sg. și pl. înfricoșătoare

înfricoșător adj. m., pl. înfricoșători; f. sg. și pl. înfricoșătoare

înfricoșător adj. m., pl. înfricoșători; f. sg. și pl. înfricoșătoare

înfricoșez, -șează 3, -șam 1 imp., -șător adj. v.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFRICOȘĂTOR adj. 1. v. groaznic. 2. v. îngrozitor. 3. v. cumplit. 4. v. atroce.

ÎNFRICOȘĂTOR adj. 1. groaznic, înfiorător, îngrozitor, înspăimîntător, oribil, (înv. și pop.) spăimîntător, (pop.) spăimos, (înv.) spăimîntos. (Un lucru ~.) 2. cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, îngrozitor, înspăimîntător, macabru, monstruos, oribil, sîngeros, teribil, zguduitor, (livr.) abominabil, terifiant, terific, (înv. și pop.) rău. (O crimă ~.) 3. aprig, cumplit, groaznic, înfiorător, îngrozitor, nebun, sălbatic, violent. (O pasiune ~ îl măcina.) 4. atroce, crunt, cumplit, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, îngrozitor, înspăimîntător, teribil. (O durere abdominală ~.)

Intrare: înfricoșător
înfricoșător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfricoșător
  • ‑nfricoșător
  • înfricoșătorul
  • înfricoșătoru‑
  • ‑nfricoșătorul
  • ‑nfricoșătoru‑
  • înfricoșătoare
  • ‑nfricoșătoare
  • înfricoșătoarea
  • ‑nfricoșătoarea
plural
  • înfricoșători
  • ‑nfricoșători
  • înfricoșătorii
  • ‑nfricoșătorii
  • înfricoșătoare
  • ‑nfricoșătoare
  • înfricoșătoarele
  • ‑nfricoșătoarele
genitiv-dativ singular
  • înfricoșător
  • ‑nfricoșător
  • înfricoșătorului
  • ‑nfricoșătorului
  • înfricoșătoare
  • ‑nfricoșătoare
  • înfricoșătoarei
  • ‑nfricoșătoarei
plural
  • înfricoșători
  • ‑nfricoșători
  • înfricoșătorilor
  • ‑nfricoșătorilor
  • înfricoșătoare
  • ‑nfricoșătoare
  • înfricoșătoarelor
  • ‑nfricoșătoarelor
vocativ singular
plural
înfricoșetor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfricoșător, înfricoșătoareadjectiv

etimologie:
  • Înfricoșa + sufix -ător. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.