ÎNDRUGÁRE, îndrugări, s. f. Acțiunea de a îndruga și rezultatul ei. – V. îndruga.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

îndrugáre s. f., g.-d. art. îndrugării; pl. îndrugări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDRUGÁ, îndrúg, vb. I. Tranz. 1. A toarce lână sau cânepă în fire groase și puțin răsucite, necesare pentru anumite țesături; p. ext. a toarce grosolan și în grabă. 2. (Fam.) A pronunța nedeslușit cuvintele, a îngăima; a exprima prost ceva; a fi fără șir la vorbă; p. ext. a vorbi fără rost, nimicuri. ◊ Expr. A îndruga (la) verzi și uscate = a înșira, a spune fleacuri, minciuni, vrute și nevrute. ♦ (Rar) A face ceva în pripă; a înjgheba. – În + drugă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNDRUGÁ¹ îndrúg tranz. pop. 1) (cuvinte, propoziții etc.) A pronunța nedeslușit, confuz; a îngăima. 2) A vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a pălăvrăgi; a flecări. ◊ ~ (la) verzi și uscate a spune baliverne. [Sil. în-dru-] /în + drugă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎNDRUGÁ² îndrúg tranz. 1) înv. (lână, cânepă etc.) A toarce cu druga. 2) rar (acțiuni, lucrări etc.) A efectua la repezeală. /în + drugă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDRUGÁ vb. 1. v. bombăni. 2. v. flecări.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îndrugá vb., ind. prez. 1 sg. îndrúg, 3 sg. și pl. îndrúgă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îndrúg, a -á v. tr. (d. drugă, fus mare). Formez o drugă (torc gros și urît atîta cît se înfășoară pe o drugă). Fig. Iron. Rar. Leg (formez) prost (o cravată ș. a.). Maĭ des. Articulez cuvinte neînțelese: nu știŭ ce îndrugă acest bețiv. Vorbesc puțin: a îndrugat cîte-va vorbe și a plecat, știe să îndruge cîte-va vorbe ruseștĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a îndruga verzi și uscate expr. 1. a vorbi mult și fără rost. 2. a spune minciuni.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

îndruga, îndrug v. t. a pronunța nedeslușit cuvintele; a îngăima; a exprima prost ceva
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink