ÎNDELÉTE adv. (Mai ales în forma pe îndelete) Cu încetul, fără grabă. – În + de4 + lete (reg. „timp liber, liniște”, et. nec.).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNDELÉTE adv. Fără grabă; încet; în voie. ◊ Pe ~ cu încetul, fără pripă. /în + de + reg. lete
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
îndeléte adv. – 1. Alene, cu încetul, fără grabă. – 2. La îndemînă, comod. – 3. (Înv.) Timp potrivit, moment oportun. Sl. lĕto „timp”, cf. leat, cu pref. înde- (Pușcariu, Dacor., I, 232-4; DAR). Mai puțin probabilă este der. din alb. letë „ușor” (Weigand, BA, III, 218). Este de asemenea posibil să aibă în vedere o compunere a lui lĕto cu de-, și ca adăugarea tîrzie a lui în-, căci circulă încă der. deletnic, adj. (pregătit; iscusit), cu var. mai rară îndeletnic; cf. (în)deletnici, vb. (a se ocupa, a-și trece vremea; a se dedica).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
îndeléte adv.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
îndeléte saŭ pe îndeléte adv. (d. în, de și lete. V. lete). În voĭe, încet, fără zor: a lucra pe îndelete. Trans. A avea ceva îndelete, a avea ceva la´ndemînă. Vechĭ (Dos.). S. f. fără pl. Răgaz, timp liber.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
pe îndeléte (tempo lent)/pe-ndeléte (tempo rapid) loc. adv.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink