6 definiții pentru „îndeajuns”   declinări

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

îndeajúns [pron. de-a în tempo lent/dfa în tempo rapid] (-de-a-) adv.
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDEAJÚNS adv. v. destul.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDEAJÚNS adv. Destul; suficient; bine. [Sil. în-dea-] /în + de + ajuns
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îndeajúns adv. (sil. -dea- în tempo rapid/-de-a- în tempo lent)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink