încurțí vb. IV refl. (înv.) a se așeza, a se stabili (undeva, la curtea cuiva).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

încurțésc (mă) v. refl. (d. curte, după vsl. vodvoriti sen). L. V. Mă așez, mă stabilesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink