ÎNCRUCÍ, încrucesc, vb. IV. Refl. (Pop.) A se cruci. – În + cruci.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCRUCÍ vb. v. cruci, minuna, uimi, ului.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

încrucí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încrucésc, imperf. 3 sg. încruceá; conj. prez. 3 sg. și pl. încruceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

crucésc (mă) v. refl. (d. cruce). Îmĭ fac cruce (de mare mirare orĭ de sperietură), mă mir foarte mult. – Și mă încrucesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

încrucésc, V. crucésc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink