ÎNCRÂNCENÁT, -Ă, încrâncenați, -te, adj. Înspăimântat, înfiorat (de frică, de scârbă, de mânie etc.). ♦ Fig. Crâncen, neîndurător. – V. încrâncena.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCRÂNCENÁT adj. 1. cutremurat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, zguduit, (înv. și pop.) spăimântat, (reg.) înfricat, (înv.) spăimat. (A rămas ~ la primirea veștii.) 2. v. înverșunat.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCRÂNCENÁ, încrấncen, vb. I. Refl. A se înfiora, a se îngrozi, a i se încreți cuiva carnea de frică, de scârbă, de mânie; a se crâncena. [Prez. ind. și: încrâncenez. Var.: (reg.) încrânciná, vb. I] – În + crâncen.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A ÎNCRÂNCENÁ ~éz tranz. A face să se încrânceneze. [Și încrâncen] /în + crâncen
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE ÎNCRÂNCENÁ mă ~éz intranz. 1) (despre corp și despre părți ale lui) A se contracta în mod involuntar sub acțiunea unei tensiuni nervoase; a se încreți; a se înfiora. 2) (despre lupte) A deveni (mai) crâncen; a se desfășura tot mai intens; a se înverșuna; a se îndârji. [Și încrâncen] /în + crâncen
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCRÂNCENÁ vb. a se cutremura, a se înfiora, a se înfricoșa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a tremura, a se zgudui, (înv. și pop.) a se spăimânta, (înv. și reg.) a se spăima, (reg.) a se înfrica, a se scârbi, (înv.) a se mira, (înv., în Mold.) a se oțărî, (reg. fig.) a se teși, (înv. fig.) a se încreți. (S-a ~ la auzul acestei vești.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
încrâncená vb., ind. prez. 1 sg. încrâncen/încrâncenéz, 3 sg. și pl. încrâncenă/încrânceneáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
încrîncenéz v. tr. (d. crîncen saŭ vsl. krončinĭati sen, a se înverșuna). Umplu de oroare, înfior. V. refl. Mă înfior (uzitat la pers. III): mulțĭ oamenĭ stăteaŭ încrîncinațĭ [!] (Mold.) de mugetu vitelor (Șez. 30, 196). – Vechĭ și -nesc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a i se încrâncena / a i se încreți carnea pe trup expr. a avea frisoane, a se înfiora.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink