ÎNCORTELÁRE, încortelări, s. f. Faptul de a (se) încortela.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCORTELÁRE s. v. adăpostire, găzduire, primire.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCORTELÁ, încortelez, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) instala într-o locuință. – Din în- + cortel3 „loc de adăpost”.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
lgall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ÎNCORTELÁ vb. v. adăposti, găzdui, primi.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink