închiondorî vb. IV refl. (reg.) V. închiondorá.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

închĭondoréz (mă) v. refl. Munt. Mă uĭt chĭondorîș (chĭorîș), mă împoncișez. – Și -răsc, a se -rî́. În Olt. mă încondorez.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink