2 intrări
14 definiții
- explicative DEX (12)
- sinonime (2)
Explicative DEX
înțelepțit1 sn [At: DOSOFTEI, V.S. 126/2 / V: ~țălepțât / Pl: ~uri / E: înțelepți] 1 (Înv) Cunoaștere. 2 Învățătură. 3 Înțelepțire (3).
înțelepțit2, ~ă a [At: MINEIUL (1776), 8711/2 / Pl: ~iți, ~e / E: înțelepți] 1-2 (Înv) Care (a devenit sau) a fost făcut înțelept.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încelepța v vz înțelepți
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încelepți v vz înțelepți
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțălepțât sn vz înțelepțit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțelepța v vz înțelepți
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțelepțesc, ~ească a [At: CANTEMIR, ap. TDRG / Pl: (nob) ~ești / E: înțelept + -esc] (Înv) 1-5 De înțelept (1, 3, 5,13-14).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțelepți [At: PSALT. 263/3 / V: (înv) încel~, ~țil, (cscj) încelepța, ~ța / Pzi: ~țesc / E: înțelept] (Îvp) 1-2 vtr A (se) face înțelept. 3 vr (D. persoanele cu probleme psihice) A se însănătoși.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțilepți v vz înțelepți
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNȚELEPȚI, înțelepțesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv., rar) A (se) face înțelept; a (se) cuminți. – Din înțelept.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
înțelepțì v. a (se) face înțelept, a se cuminți.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) înțelepțésc v. tr. Fac înțelept. V. refl. Mă fac înțelept. – Și -țez (Ps. S.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
ÎNȚELEPȚI vb. v. astâmpăra, cuminți, domoli, liniști, potoli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înțelepți vb. v. ASTÎMPĂRA. CUMINȚI. DOMOLI. LINIȘTI. POTOLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT401) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
înțelepți, înțelepțescverb
etimologie:
- înțelept DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.