17 definiții pentru înșira

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNȘIRA, înșir, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza în șir, a (se) alinia. 2. Tranz. A trece un fir prin mărgele, pentru a face un șirag; a face șirag. ◊ Expr. (Refl.) înșiră-te (sau înșir’te) mărgărite, formulă prin care se arată că un basm continuă. 3. Refl. Fig. A se succeda, a se perinda. 4. Tranz. Fig. A expune, a povesti urmând un anumit șir de idei, de fapte etc.; a enumera. ◊ Expr. A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică; a pălăvrăgi. 5. Tranz. A trece, rând pe rând, prin diferite locuri, situații etc.; a lua la rând, la șir. – Din loc. adv. în șir.

ÎNȘIRA, înșir, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) așeza în șir, a (se) alinia. 2. Tranz. A trece un fir prin mărgele, pentru a face un șirag; a face șirag. ◊ Expr. (Refl.) înșiră-te (sau înșir’te) mărgărite, formulă prin care se arată că un basm continuă. 3. Refl. Fig. A se succeda, a se perinda. 4. Tranz. Fig. A expune, a povesti urmând un anumit șir de idei, de fapte etc.; a enumera. ◊ Expr. A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică; a pălăvrăgi. 5. Tranz. A trece, rând pe rând, prin diferite locuri, situații etc.; a lua la rând, la șir. – Din loc. adv. în șir.

înșira [At: CORESI, EV. 244/15 / Pzi: înșir / E: în + șir] 1-2 vtr A (se) așeza în șir Si: a (se) alinia, a (se) înșirui (1-2). 3 vt A trece un fir prin mărgele pentru a face un șirag Si: a înșirui (3). 4 vt (Îe) ~ră-te mărgărite Formulă prin care se arată că un basm continuă. 5 vr (Fig) A se succeda. 6 vt (Fig) A povesti urmând un anumit șir de idei, de fapte etc. Si: a înșirui (4). 7 vt (Îe) A ~ moși pe groși (sau a ~ la gogoși ori verzi și uscate; multe și mărunte; de pe apa Dunării) A spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică Si: a pălăvrăgi. 8 vt (Îae) A spune multe minciuni. 9 vt A trece, rând pe rând, prin diferite situații.

ÎNȘIRA, înșir, vb. I. 1. Tranz. A rîndui, a așeza în șir, la rînd; a aranja unul după altul; a alinia. Își scoase inelele numeroase și enorme, înșirîndu-le pe galantarul de sticlă. C. PETRESCU, A. 468. Titvele lor să le înșire pe zid. NEGRUZZT, S. I 158. Caii îi înșiră cîte unul înaintea altuia, dar mari și frumoși. GOLESCU, Î. 131. ◊ (Poetic) Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44. ◊ Refl. (Despre ființe) Și grabnic eunucii se-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin și-l prind. COȘBUC, P. I 53. Se înșiră tot cîte unul-unul, pînă la poartă. CREANGĂ, P. 267. Cîrdurile de cucoare, înșirîndu-se-n lung zbor, Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor. ALECSANDRI, P. A. 111. ♦ Refl. (Învechit, despre oștiri sau unități militare) A se așeza în front, în ordine de marș sau de luptă. Pe loc lot regimentul Se-nșiră, poartă arma, salută cu onor. ALECSANDRI, P. A. 211. 2. Tranz. (Cu privire la mărgele etc.) A petrece pe un fir pentru a face un șir, o salbă, un colan. Porunci împăratul de scrise pe niște pietre scumpe cîte o slovă; după aceea înșiră pietrele și alcătui numele copilului. ISPIRESCU, L. 134. Trei copile de-mpărat Stau într-un măreț palat Înșirînd la scumpe salbe De mărgăritare albe. ALECSANDRI, P. II 175. ◊ (Refl., în expr.) Înșiră-te (sau înșirte) mărgărite = a) formulă în basmele populare pe care o repetă povestitorul pentru a arăta că povestirea continuă. Înșiră-te mărgărite Pe lungi fire aurite, Precum șirul din poveste, Că-nainte mult mai este. ALECSANDRI, P. II 180; b) (substantivat, rar) poveste obișnuită, fără un titlu precis. Numai un soldat poate înțelege rezbelele lui Ioan-vodă, ce se povesteau pînă acuma ca un lung înșiră-te mărgărite, fără plan și fără succesiune. HASDEU, I. V. 215. 3. Refl. Fig. A se succeda, a se perinda. Apoi cuvintele i se înșirau unul după altul, arătînd cu cîtă grijă și cu cîtă dragoste partidul deschide țărănimii sărace și mijlocașe drumul unei vieți mai bune. CAMILAR, TEM. 16. Zilele de răscumpărare ale sfintei primăveri se înșiră ca mărgele nestemate pe un fir de aur. SADOVEANU, N. P. 277. Gîndurile i se înșirau ca mărgelele pe ață. REBREANU, R. I 243. Epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. EMINESCU, O. I 140. 4. Tranz. Fig. A spune, a expune, a povesti la rînd, a urma, în expunere, un anumit șir de idei, de fapte, de întîmplări. Erau meșteri în a înșira fraze frumoase, elegante, care nu spuneau nimic. AGÎRBICEANU, S. P. 242. Lelea Fira sta, Gheme depăna, Sfaturi înșira Pentru fată-sa. COȘBUC, P. II 142. Înșira greutățile cu care se luptă ca medic, ignoranța și superstițiile. VLAHUȚĂ, O. A. 295. Toate cîte-mi înșiri acum de două ceasuri sînt numai o frumoasă poveste. NEGRUZZI, S. I 234. ◊ Expr. A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune lucruri lipsite de seriozitate. A înșira (la) gogoși v. gogoașă. 5. Tranz. (Rar, regional) A lua de-a rîndul, a frecventa în șir. Și eu să înșir atîtea școli: în Humulești, la Broșteni în crierii munților, în Neamț, la Fălticeni și acum la Socola? CREANGĂ, A. 120. ◊ Expr. A o înșira = a o lua drept înainte pe-un drum, a umbla. Veniseră aduși de dorința să precizeze ceea ce era confuz în ei, să hotărască, să înfăptuiască ceva. Cînd o înșiraseră pe străzi pînă aci, erau plini de nerăbdare. C. PETRESCU, Î. II 115. 6. Tranz. (Rar, cu privire la fire) A înfășura. A început a înșira funia de jur împrejurul lacului. ȘEZ. III 95.

A ÎNȘIRA înșir tranz. 1) (diferite obiecte) A așeza în șir, în rând; a rândui. ~ rufele (la uscat). 2) (mărgele, frunze de tutun) A pune pe un fir de ață, făcând șirag. 3) (idei, fapte, evenimente) A număra sau a expune pe rând a enumera. ◊ ~ verzi și uscate a spune lucruri fără rost; a pălăvrăgi. 4) (obiecte) A împrăștia în dezordine. /în + șir

înșirà v. 1. a (se) pune în șir, a alinia; 2. a înșira mărgele; 3. a înșira la mărgăritare, a spune la povești: înșirând pe a stelei blândă rază EM.; 4. fig. a spune într’una: a înșira la minciuni.

înșír, a v. tr. (d. șir. V. deșir). Așez în șir pin ajutoru unuĭ băț, uneĭ ațe saŭ fixînd pe loc: a înșira covrigiĭ pe băț, mărgelele pe ață: oștile, santinelele pe drum. Fig. Expun, povestesc: să-țĭ înșir cum s’a întîmplat! V. refl. Mă așez în șir. Înșiră-te, mărgărite (mărgăritarule), lungește-te, vorbă, fără să te maĭ sfîrșeștĭ (vorbe scoase dintr’o poveste care nu se maĭ sfîrșea și aplicate povestirilor prea lungĭ. În vest înșir’te și șir’te, mărgărite). – Și înșiruĭ, înșiruĭésc și șiruĭésc: gunoaĭele se înșiruĭe în grămezĭ (ChN. I, 145).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înșira (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înșir, 3 înși; conj. prez. 1 sg. să înșir, 3 să înșire (și: înșir-o; Înșir-te, mărgărite!)

înșira (a ~) vb., ind. prez. 3 înși

înșira vb., ind. prez. 1 sg. înșir, 3 sg. și pl. înși

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNȘIRA vb. 1. v. alinia. 2. a (se) înșirui, (pop.) a (se) înfira. (~ mărgelele pe ață.) 3. v. succeda. 4. v. enumera.

ÎNȘIRA vb. 1. a (se) alinia, a (se) înșirui, a (se) ordona, a (se) rîndui, (înv. și reg.) a (se) șirui. (S-au ~ în tăcere.) 2. a (se) înșirui, (pop.) a (se) înfira. (~ mărgelele pe ață.) 3. a se înșirui, a se perinda, a se rîndui, a se succeda, a urma. (Zilele se ~ unele după altele.) 4. a enumera, a înșirui, (înv.) a număra. (A ~ toate avantajele metodei.)

A (se) înșira ≠ a (se) deșira

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Înșir-te mărgărite este titlul unui frumos basm popular. Bolintineanu a descris în versuri povestea cu acest titlu. Chiar din primele strofe aflăm tîlcul expresiei: „Mii de candele lucesc La palatu-mpărătesc, Căci se face clacă mare Spre-a-nșira mărgăritare. […] Fiecine – istorisește Istoria ce dorește.” (Opere alese, vol. I, pag. 248) Așadar, în timp ce mărgelele scumpe de mărgăritar erau înșirate pe ață, se povesteau felurite întîmplări: „înșir-te mărgărite!”. Inspirat de basmul popular, Victor Eitimiu a scris o piesă în versuri cu același titlu. Formula aceasta, pe care o repetă povestitorul pentru a arăta că povestirea nu s-a terminat, a devenit o expresie care vestește că un fapt sau o acțiune continuă. Cum spune Alecsandri: „Înșiră-te mărgărite/ Pe lungi fire aurite,/ Precum șirul din poveste,/ Că-nainte mult mai este.” FOL.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înșira, înșir v. t. (d. fotbaliști) a trece de mai mulți adversari, prin dribling, cu mingea la picior.

a înșira la gogoși / povești / moși pe groși / verzi și uscate expr. a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune.

Intrare: înșira
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înșira
  • ‑nșira
  • înșirare
  • ‑nșirare
  • înșirat
  • ‑nșirat
  • înșiratu‑
  • ‑nșiratu‑
  • înșirând
  • ‑nșirând
  • înșirându‑
  • ‑nșirându‑
singular plural
  • înși
  • ‑nși
  • înșirați
  • ‑nșirați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înșir
  • ‑nșir
(să)
  • înșir
  • ‑nșir
  • înșiram
  • ‑nșiram
  • înșirai
  • ‑nșirai
  • înșirasem
  • ‑nșirasem
a II-a (tu)
  • înșiri
  • ‑nșiri
(să)
  • înșiri
  • ‑nșiri
  • înșirai
  • ‑nșirai
  • înșirași
  • ‑nșirași
  • înșiraseși
  • ‑nșiraseși
a III-a (el, ea)
  • înși
  • ‑nși
(să)
  • înșire
  • ‑nșire
  • înșira
  • ‑nșira
  • înșiră
  • ‑nșiră
  • înșirase
  • ‑nșirase
plural I (noi)
  • înșirăm
  • ‑nșirăm
(să)
  • înșirăm
  • ‑nșirăm
  • înșiram
  • ‑nșiram
  • înșirarăm
  • ‑nșirarăm
  • înșiraserăm
  • ‑nșiraserăm
  • înșirasem
  • ‑nșirasem
a II-a (voi)
  • înșirați
  • ‑nșirați
(să)
  • înșirați
  • ‑nșirați
  • înșirați
  • ‑nșirați
  • înșirarăți
  • ‑nșirarăți
  • înșiraserăți
  • ‑nșiraserăți
  • înșiraseți
  • ‑nșiraseți
a III-a (ei, ele)
  • înși
  • ‑nși
(să)
  • înșire
  • ‑nșire
  • înșirau
  • ‑nșirau
  • înșira
  • ‑nșira
  • înșiraseră
  • ‑nșiraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înșira, înșirverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) așeza în șir, a (se) alinia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alinia
    • format_quote Își scoase inelele numeroase și enorme, înșirîndu-le pe galantarul de sticlă. C. PETRESCU, A. 468. DLRLC
    • format_quote Titvele lor să le înșire pe zid. NEGRUZZT, S. I 158. DLRLC
    • format_quote Caii îi înșiră cîte unul înaintea altuia, dar mari și frumoși. GOLESCU, Î. 131. DLRLC
    • format_quote poetic Noaptea-i clară, luminoasă, Undele visează spume, cerurile-nșiră nori. EMINESCU, O. I 44. DLRLC
    • format_quote Și grabnic eunucii se-nșiră, urmărind Ca șerpii prin tufișuri pe Musa-Nin și-l prind. COȘBUC, P. I 53. DLRLC
    • format_quote Se înșiră tot cîte unul-unul, pînă la poartă. CREANGĂ, P. 267. DLRLC
    • format_quote Cîrdurile de cucoare, înșirîndu-se-n lung zbor, Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor. ALECSANDRI, P. A. 111. DLRLC
    • 1.1. învechit (Despre oștiri sau unități militare) A se așeza în front, în ordine de marș sau de luptă. DLRLC
      • format_quote Pe loc lot regimentul Se-nșiră, poartă arma, salută cu onor. ALECSANDRI, P. A. 211. DLRLC
  • 2. tranzitiv A trece un fir prin mărgele, pentru a face un șirag; a face șirag. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: deșira
    • format_quote Porunci împăratul de scrise pe niște pietre scumpe cîte o slovă; după aceea înșiră pietrele și alcătui numele copilului. ISPIRESCU, L. 134. DLRLC
    • format_quote Trei copile de-mpărat Stau într-un măreț palat Înșirînd la scumpe salbe De mărgăritare albe. ALECSANDRI, P. II 175. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv Înșiră-te (sau înșir’te) mărgărite, formulă prin care se arată că un basm continuă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Înșiră-te mărgărite Pe lungi fire aurite, Precum șirul din poveste, Că-nainte mult mai este. ALECSANDRI, P. II 180. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv (și) substantivat rar Înșiră-te (sau înșir’te) mărgărite = poveste obișnuită, fără un titlu precis. DLRLC
      • format_quote Numai un soldat poate înțelege rezbelele lui Ioan-vodă, ce se povesteau pînă acuma ca un lung înșiră-te mărgărite, fără plan și fără succesiune. HASDEU, I. V. 215. DLRLC
  • 3. reflexiv figurat A se succeda, a se perinda. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Apoi cuvintele i se înșirau unul după altul, arătînd cu cîtă grijă și cu cîtă dragoste partidul deschide țărănimii sărace și mijlocașe drumul unei vieți mai bune. CAMILAR, TEM. 16. DLRLC
    • format_quote Zilele de răscumpărare ale sfintei primăveri se înșiră ca mărgele nestemate pe un fir de aur. SADOVEANU, N. P. 277. DLRLC
    • format_quote Gîndurile i se înșirau ca mărgelele pe ață. REBREANU, R. I 243. DLRLC
    • format_quote Epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. EMINESCU, O. I 140. DLRLC
  • 4. tranzitiv figurat A expune, a povesti urmând un anumit șir de idei, de fapte etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Erau meșteri în a înșira fraze frumoase, elegante, care nu spuneau nimic. AGÎRBICEANU, S. P. 242. DLRLC
    • format_quote Lelea Fira sta, Gheme depăna, Sfaturi înșira Pentru fată-sa. COȘBUC, P. II 142. DLRLC
    • format_quote Înșira greutățile cu care se luptă ca medic, ignoranța și superstițiile. VLAHUȚĂ, O. A. 295. DLRLC
    • format_quote Toate cîte-mi înșiri acum de două ceasuri sînt numai o frumoasă poveste. NEGRUZZI, S. I 234. DLRLC
    • chat_bubble A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică. DEX '09 DEX '98
      sinonime: pălăvrăgi
      • diferențiere expresie A înșira moși pe groși (sau verzi și uscate) = a spune lucruri lipsite de seriozitate. DLRLC
        sinonime: pălăvrăgi
    • chat_bubble A înșira (la) gogoși. DLRLC
  • 5. tranzitiv A trece, rând pe rând, prin diferite locuri, situații etc.; a lua la rând, la șir. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și eu să înșir atîtea școli: în Humulești, la Broșteni în crierii munților, în Neamț, la Fălticeni și acum la Socola? CREANGĂ, A. 120. DLRLC
    • chat_bubble A o înșira = a o lua drept înainte pe-un drum. DLRLC
      sinonime: umbla
      • format_quote Veniseră aduși de dorința să precizeze ceea ce era confuz în ei, să hotărască, să înfăptuiască ceva. Cînd o înșiraseră pe străzi pînă aci, erau plini de nerăbdare. C. PETRESCU, Î. II 115. DLRLC
  • 6. tranzitiv rar Cu privire la fire: înfășura. DLRLC
    sinonime: înfășura
    • format_quote A început a înșira funia de jur împrejurul lacului. ȘEZ. III 95. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.