ÎNĂBUȘITÓR, -OÁRE, înăbușitori, -oare, adj. Care înăbușă (1); sufocant, asfixiant. – Înăbuși + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNĂBUȘITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înăbușă; sufocant. O căldură ~oare. /a înăbuși + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNĂBUȘITÓR adj. 1. v. asfixiant. 2. v. irespirabil. 3. v. sufocant.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înăbușitór adj. m., pl. înăbușitóri; f. sg. și pl. înăbușitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

înăbușitór și năbușitór, -oáre adj. Care te înăbușă, asfixiant, sufocant: căldură înăbușitoare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink