2 intrări
15 definiții

Explicative DEX

ÎMPUPIT, -Ă, împupiți, -te, adj. (Reg.) Îmbobocit; înmugurit. – V. împupi.

ÎMPUPIT, -Ă, împupiți, -te, adj. (Reg.) Îmbobocit; înmugurit. – V. împupi.

împupit, ~ă a [At: MARIAN, Î. 175 / V: (reg) îmbubit / Pl: ~iți, ~e / E: împupi] (Ban) 1 Înmugurit. 2 Încolțit. 3 Îmbobocit. 4 Înflorit.

ÎMPUPI, împupesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pup1. Cf. sb. pupiti „a îmboboci”.

îmbubi v vz împupi

împupi vi [At: BARONZI, L. 110 / V: (reg) îmbubi / Pzi: ~pesc, (rar) împup / E: în- + pup] (Reg) 1 A înmuguri. 2 A încolți. 3 A îmboboci. 4 A înflori.

ÎMPUPI, împupesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pupi. Cf. scr. pupiti „a îmboboci”.

ÎMPUPI, împupesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A îmboboci. Am crescut floare străină... De ploaie am răsărit, De rouă am împupit. HODOȘ, P. P. 108. Creșteți flori și împupiți. ȘEZ. XX 111.

împupésc v. intr. (d. pup 1). Ban. Trans. Îmbobocesc, înmuguresc: cu diamant împupite (ArhO. 1924, Ian. 29), răchită împupită (Șez. 36, 8).

Ortografice DOOM

!împupi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. împupește, 3 pl. împupesc, imperf. 3 sg. împupea; conj. prez. 3 să împupească corectat(ă)

împupi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împupesc, imperf. 3 sg. împupea; conj. prez. 3 împupească

împupi vb., ind. prez. 3 sg. împupește, imperf. 3 sg. împupea; conj. prez. 3 sg. și pl. împupească

Sinonime

ÎMPUPIT adj. v. îmbobocit, înmugurit.

împupit adj. v. ÎMBOBOCIT. ÎNMUGURIT.

ÎMPUPI vb. v. îmboboci, înmuguri, muguri.

împupi vb. v. ÎMBOBOCI. ÎNMUGURI. MUGURI.

Intrare: împupit
împupit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împupit
  • ‑mpupit
  • împupitul
  • împupitu‑
  • ‑mpupitul
  • ‑mpupitu‑
  • împupi
  • ‑mpupi
  • împupita
  • ‑mpupita
plural
  • împupiți
  • ‑mpupiți
  • împupiții
  • ‑mpupiții
  • împupite
  • ‑mpupite
  • împupitele
  • ‑mpupitele
genitiv-dativ singular
  • împupit
  • ‑mpupit
  • împupitului
  • ‑mpupitului
  • împupite
  • ‑mpupite
  • împupitei
  • ‑mpupitei
plural
  • împupiți
  • ‑mpupiți
  • împupiților
  • ‑mpupiților
  • împupite
  • ‑mpupite
  • împupitelor
  • ‑mpupitelor
vocativ singular
plural
Intrare: împupi
verb (V401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împupi
  • ‑mpupi
  • împupire
  • ‑mpupire
  • împupit
  • ‑mpupit
  • împupitu‑
  • ‑mpupitu‑
  • împupind
  • ‑mpupind
  • împupindu‑
  • ‑mpupindu‑
singular plural
  • împupește
  • ‑mpupește
  • împupiți
  • ‑mpupiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împupesc
  • ‑mpupesc
(să)
  • împupesc
  • ‑mpupesc
  • împupeam
  • ‑mpupeam
  • împupii
  • ‑mpupii
  • împupisem
  • ‑mpupisem
a II-a (tu)
  • împupești
  • ‑mpupești
(să)
  • împupești
  • ‑mpupești
  • împupeai
  • ‑mpupeai
  • împupiși
  • ‑mpupiși
  • împupiseși
  • ‑mpupiseși
a III-a (el, ea)
  • împupește
  • ‑mpupește
(să)
  • împupească
  • ‑mpupească
  • împupea
  • ‑mpupea
  • împupi
  • ‑mpupi
  • împupise
  • ‑mpupise
plural I (noi)
  • împupim
  • ‑mpupim
(să)
  • împupim
  • ‑mpupim
  • împupeam
  • ‑mpupeam
  • împupirăm
  • ‑mpupirăm
  • împupiserăm
  • ‑mpupiserăm
  • împupisem
  • ‑mpupisem
a II-a (voi)
  • împupiți
  • ‑mpupiți
(să)
  • împupiți
  • ‑mpupiți
  • împupeați
  • ‑mpupeați
  • împupirăți
  • ‑mpupirăți
  • împupiserăți
  • ‑mpupiserăți
  • împupiseți
  • ‑mpupiseți
a III-a (ei, ele)
  • împupesc
  • ‑mpupesc
(să)
  • împupească
  • ‑mpupească
  • împupeau
  • ‑mpupeau
  • împupi
  • ‑mpupi
  • împupiseră
  • ‑mpupiseră
îmbubi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împupit, împupiadjectiv

etimologie:
  • vezi împupi DEX '98 DEX '09

împupi, împupescverb

  • 1. regional Muguri, îmboboci, înmuguri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am crescut floare străină... De ploaie am răsărit, De rouă am împupit. HODOȘ, P. P. 108. DLRLC
    • format_quote Creșteți flori și împupiți. ȘEZ. XX 111. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.