împăcăluí, împăcăluiésc, vb. IV (reg., înv.) a (se) împăca, a se împăcelui.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

ÎMPĂCĂLUÍRE s. f. v. împăcălui. [DAR]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink