ÎMPÂCLÍT, -Ă, împâcliți, -te, adj. Acoperit cu pâclă; întunecat, mohorât. – V. împâcli.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMPÂCLÍ, împâclesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se acoperi cu pâclă, a căpăta un aspect tulbure; a-și pierde claritatea. – În + pâclă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎMPÂCLÍ ~ésc tranz. A face să se împâclească. /în + pâclă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ÎMPÂCLÍ pers. 3 se ~éște intranz. rar A se acoperi cu pâclă; a-și pierde claritatea. /în + pâclă
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

împâclí vb. (sil. -cli), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împâclésc, imperf. 3 sg. împâcleá; conj. prez. 3 sg. și pl. împâcleáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

împîclésc v. tr. (d. pîclă). Umplu de pîclă, întunec tare. V. refl. Ceru s´a împîclit.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink