ÎMBUCURÁ, îmbúcur, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) bucura. – În + bucura.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A ÎMBUCURA îmbúcur tranz. rar A face să se bucure. /în + a bucura
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMBUCURÁ vb. v. bucura, înveseli.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îmbucurá vb., ind. prez. 1 sg. îmbúcur, 3 sg. și pl. îmbúcură
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îmbúcur, V. bucur.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink