ÎMBRÂNCEÁLĂ, îmbrânceli, s. f. Faptul de a (se) îmbrânci. – Îmbrânci + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎMBRÂNCEÁLĂ s. 1. v. îmbrâncire. 2. v. îmbrâncitură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

îmbrânceálă s. f., g.-d. art. îmbrâncélii; pl. îmbrâncéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink