ROSA L., TRANDAFIR, fam. Rosaceae. Gen originar din regiunile continentale și subtropicale ale emisferei nordice, în Africa și Asia, peste 200 specii, arbuști erecți, cățărători sau tîrîtori, adesea, spinoși. Frunze alterne, caduce, semipersistente sau persistente, imparipenat-compuse, cu peste 11 foliole, rar simple, însoțite de stipele. Flori felurite ca mărime, formă, număr de petale, paletă coloristică (de obicei cu 5 petale, 5 sepale, numeroase stamine și stile), solitare, în corimbe multiflore, pauciforme, umbeliforme sau în raceme umbeliforme. Fruct cărnos. Receptacul sferic sau urceolat cu numeroase ovare, stilul cu stigmatul capitat (PL. 64, fig. 361, 362, 363; pl. 65, fig. 364, 365).

CLIVIA Lindl., CRIN ROȘU, CLIVIA, fam. Amaryllidaceae. Gen originar din Africa de S, 3 specii, erbacee, cu bulb aparent și rădăcini voluminoase. Frunze persistente de culoare verde-închis, dispuse în evantai, lungi de 50-60 cm, late de 4-5 cm, liniare, strălucitoare. Înfloresc în mart-apr. Din centrul foiajului plantelor adulte se dezvoltă 1, 2 sau mai multe tije florale rigide, 40 cm înălțime, purtînd în vîrf un buchet de 15 la 20 flori mari, oranj, dispuse în umbelă.

Morus rubra L. « Dud roșu ». Specie originară din America de N. Frunze lat-ovate, pînă la 12 cm lungime, acuminate, cordiforme la bază, pe partea superioară păroase, pe cea inferioară pubescente, lung-pețiolate. Fructe roșii-închis.

Picea abies (L.) Karst. (syn. P. excelsa Link), « Molid, Brad roșu ». Specie la care florile apar în mai, monoice, cele mascule dispuse în întreaga coroană, cele femele erecte, apar spre vîrful coroanei, toate de obicei roșii. Conurile, 3-4 cm grosime, pînă la 15 cm lungime, cilindrice, maro-gălbui, sesile, pendente, solzi subțiri, rombici, emarginați, bractee mici, ascunse. Semințe maro-închis prevăzute cu aripioară. Arbore pînă la 50 m înălțime, permanent verde, coroană piramidal-conică, tulpină dreaptă, cilindrică, scoarță în tinerețe maro-deschis, netedă, la maturitate gri sau gri-roșiatică și se desprinde în solzi subțiri în formă de poligon. Ramuri orizontale sau puțin înclinate spre în jos, dispuse în verticil. Lujerii maro-roșietici, glabrii sau cu cîțiva peri scurți, muguri ovați. Frunze verzi, lucioase, sub formă de ace comprimate, rigide, solitare, în 4 muchii, așezate spiralat pe lujeri pe pernițele proeminente. Se folosește ca arbore ornamental, în parcuri și grădini, izolat, în grupe și masive, în aliniament sau pentru ziduri verzi, garduri vii și pom pentru sărbătorile de iarnă. Ramurile (cetina) rezultate în urma tăierilor în scopuri industriale se folosesc în arta buchetieră ca verdeață.

Pinus banksiana Lamb. « Pin roșu ». Specie Ia care florile femele sînt roșii, iar cele mascule, gălbui. Conuri gri, pînă la 6 cm lungime, asimetrice, cu vîrful în formă de cîrlig, sesile, cu solzi imbricați, lipiți. Semințe ovate, aripate, maro-închis spre negru. Acele, cîte două într-o teacă curbată, verzi-gălbui. Lujeri roșii-închis cu mugurii alungiți-eliptici, foarte rășinoși. Tulpină dreaptă cu ramuri verticilate.

Quercus rubra Du Roi (syn. Q. borealis Michx.), « Stejar roșu ». Specie cu ghindă ovată, cîte 2, scurt-pedunculată, cupa cu solzi alipiți îi înconjoară treimea inferioară. Frunze alungite, pînă la 20 cm lungime, lobat-fidate, lobii terminați într-un vîrf aeuminat, mai întîi păroși, apoi glabrii, afară de axa nervurilor de pe partea inferioară unde sînt prezente smocuri de peri, pe partea inferioară verzi-palid, pe cea superioară verzi-închis-lucioase, toamna roșii. Arbore pînă la 50 m înălțime, cu tulpină dreaptă, scoarță netedă, subțire, iar la bătrînețe formează ritidom crăpat-adînc, brun-închis coroană globuloasă, ramurile tinere roșii-închis. lucioase. Rezistă la geruri și secetă, fum și gaze, preferă solurile afinate, nisipo-lutoase, suportă umbra. Este bine aclimatizat și a dat rezultate bune și în plantațiile de aliniament de pe străzi.

Rhus typhina L., « Oțetar roșu ». Specie originară din America de N-E. Înflorește vara. Flori verzi-galbene, mici, (caliciul cu 5 sepale persistente, imbricate, corolă cu 5 petale întinse, 5 stamine), în panicule dense, pubescente, terminale, pînă la 20 cm lungime, cu peri roșii. Fructe, drupe miei, uscate, la maturitate roșii-purpurii. Arbore pînă la 12 m înălțime, scoarță cenușie, netedă, lujeri groși, brun-cărnoși, catifelați. Frunze alterne, pînă la 0,45 m lungime, imparipenate, cu 11-31 foliole (pînă la 12 cm lungime) alungit-lanceolate, vîrf lung, ascuțit, serate, pe față lucioase, verzi-închis-cenușii, fin-păroase pe partea inferioară, pețiol comun, pubescent, toamna portocalii și roșii. Temperament de lumină, preferă solul fertil, rezistă la secetă și geruri, suportă fumul (Pl. 64, fig. 358).

Ribes rubrum L., « Coacăz roșu ». Specie care înflorește primăvara. Flori mici, verzi-gălbui, în raceme pendente. Frunze 5-lobate, la început păroase sau pubescente, pețiolate. Arbust pînă la 2 m înălțime. Fructe, bace roșii, comestibile.

Robinia hispida L., « Salcîm roșu ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori mari, roșii, roz sau purpur, mirositoare, cca 4 cm lungime, dispuse, cîte 3-6, în raceme acoperite cu peri lungi, rigizi, pendente. Frunze imparipenat-compuse, 7-13 foliole, lat-elip- tice, glabre, rotunjite sau cordiforme la bază, mueronate. Specie fără spini, cca 2,5 m înălțime, ramuri fragile, lujerii și pețiolii prevăzuți cu sete roșcate. Fructe, păstăi acoperite cu peri lungi, rigizi.

Rosa acicularis Lindl. (syn. Rosa carelica Fries; R. saya Schwein. f.). Specie ce înflorește primăvara-vara. Flori roșii cu diametrul de 4-5 cm. Frunze imparipenat-compuse, foliole pînă la 7, de la eliptice la alungite, pe partea inferioară verzi-alburii, pubescente, pe cea superioară glabre, 2-5 cm lungime. Arbust, cca 1-1,5 m înălțime, lujeri gălbui, glabri, subțiri, cu țepi și numeroase sete. Fructe mici, ovate, roșii.

Rosa adorata (Andrews) Sweet. Specie care înflorește vara-toamna. Flori solitare sau cîteva la un loc, mari, învoalte sau simple, •albe,. roz-pal sau gălbui, roșii-arămii, portocalii-închis etc., 5-8 cm diametru, pe un peduncul scurt, uneori. glandulos, parfumate. Tufe urcătoare cu frunze mai mult sau mai puțin persistente, spini ca un cîrlig, 5-7 foliole lunguieț-eliptice, serate, pe partea superioară luciocase.

Rosa arvensis Huds., « Roză de livezi », (syn.. R. repens Scop.). Specie care înflorește-vara. Flori roz sau albe, mari, pînă: la 5 cm diametru (sepale întregi, nedivizate, stile concrescute într-o columnă lungă, exertă, de lungimea staminelor), în raceme umbeliforme, pauciflore (fără miros). Frunze (cad toamna) cu 5-7 foliole mici, ovat-rotunde, serate pe margini, pe partea inferioară verzi-deschis cu peri pe nervuri, lungi de- cm. Arbuști repenți sau scadenți. Fruct ovat, roșu-închis.

Rosa banksiae Ait. (syn. R. inermis Roxb.). Specie care înflorește vara. Flori gălbui, rar albe, relativ mici, cca 2,5 cm diametru (stilele nu depășesc inserțiunea staminelor interne), învoalte, solitare sau dispuse în corimbe pauciflore. Foliole, 3-5, lanceolat-ascuțite, cca 5 cm lungime, glabre, stipele neunite cu pețiolii. Plante urcătoare, verzi, 4 cm lungime, ghimpi nepăroși. Fruct mic, globulos. Are numeroase soiuri valoroase.

Rosa canina L., « Măceș ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori de la roz la albe, odorante, grupate, cîte 1-3, diametru 5 cm, sepale penat-partite, după înflorire reflexe, ghimpi robuști. Stipele, de obicei, mai scurte decît pedunculii. Frunze cu foliole ovat-eliptice, pînă la 4 cm lungime, glabre sau, cel mult pe partea inferioară, puțin păroase. Arbust pînă la 3 m înălțime, cu ghimpi rigizi, lați la bază, recurbați la vîrf, cu tulpini, arcuite, lucioase, verzui. Fructe roșii, eliptice, pînă la 3 cm lungime.

Rosa centifolia L., « Trandafir de dulceață ». Specie care înflorește vara. Flori de la albe la roz, roșii-puternic, mirositoare, mari, deseori duble, caliciul vîscos-glandulos cu sepale erecte, după înflorire reflecte, puternic divizate, petale îndoite spre interior, peduncul cu spini mici, vîscos-glandulos. Frunze cu peste 5 foliole ovate, rotunde, pe partea inferioară mai păroase, stipele unite cu pețiolii. Arbust pînă la 2 m înălțime, neurcător, ramuri spinoase cu ghimpi nepăroși, curbați, glanduloase.

Rosa chinensis Jacq. (syn. R. indica Lour.). Specie care înflorește în apr.-oct. Fiori albe, roz-deschis, purpurii, învoite, cca 4 om diametru. Frunze cu cîte 3-5 foliole, glabre, de la lat-ovate la lanceolate, lucioase, pînă la 6 cm lungime, stipele liniare, strîns lipite de pețiol. Arbust cu un număr redus de ghimpi rigizi. Are multe varietăți și soiuri.

Rosa cinnamomea L. Specie care înflorește. primăvara-vara. Flori roșu-carmin, deseori solitare, uneori cîte 1-3 de cca 5 cm, mirositoare. Frunze cu 5-7 foliole, alungit-eliptice, pînă la 4 cm lungime, pe partea inferioară tomentoase, pe cea superioară verzi, scurt-păroase. Arbust înalt pînă la 15 cm, lujeri maro-închis-roșietiei, cu ghimpi și sete. Fructe globuloase, roșii, moi.

Rosa damascena Mill., «Trandafir de lună», [syn. R. bifera. Pers;; R. calendarum Borkh.]. Specie care înflorește primăvara-toamna. Flori semiduble, albe-crem, roz-roșii, plăcut mirositoare, mari, dispuse în corimbe multiflore, caliciul, ca și pedunculii, vîscos-glandulos, sepale externe divizate, după înflorire reflexe. Frunze cuc 5-7 foliole ovate, verzi, serate. Arbust de 120-150 cm înălțime, cu mulți ghimpi nepăroși, îndoiți, cu baza lățită, de obicei roșii. Fruct roșu, invers-ovat. Are numeroase varietăți și soiuri.

Rosa eglanteria L. (syn. R. rubiginosa L.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roz-roșietice, purpurii, simple și semiînvoalte, 3 cm diametru (sepale penat-partite, pe partea. inferioară îndesuit-glanduloase, stile ianate, scurte), dispuse, cîte 2-3, în buchet. Frunze verzi-închis, cu 5-7 foliole ovat-rotunde, pe partea inferioară cu glande roșii, mirositoare. Arbust pînă la 3 m înălțime, eu ghimpi și sete. Are numeroase varietăți și soiuri.

Rosa foetida Herrm., « Trandafir galben » (syn. R. lutea Mill.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori galbene, mari, cîte 1 sau 2 sepale lanceolate, acuminate. Frunze cu 5 foliole lat-ovate, serate, 2-4 cm lungime. Arbust pînă la 2 m înălțime. Tulpina și ramurile cu spini drepți. Fruct sferic.

Rosa gallica L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori mari, roz-pal pînă la roșii, odorante, solitare, sepale penat-fidate, oiștile păroase. Frunze cu 3-5 foliole lat-eliptice, pînă la 6 cm lungime, margini dințate; coriacee, glanduloase. Arbust pînă la 1,5 m înălțime. Lujeri spinoși. Fructe roșii, păroase, sferice.

Rosa multiflora Thunb. (syn. R. polyantha Sieb. et Zucc,). Specie care înflorește vara. Flori cu diametrul de 2 cm, albe (stile ce ating jumătate din lungimea staminelor interne) dispuse în raceme multiflore, mirositoare, învoalte. Frunze cu peste 9 foliole, de la invers-ovate, la alungite, pînă la 3 cm lungime, cu stipele adînc-fimbriate, glanduloase. Tulpini urcătoare, pînă la 3 m lungime cu lujeri subțiri. Fructe roșii, numeroase.

Rosa rugosa Thunb. (syn. R. regeliana Linden et Andre). Specie care înflorește vara-toamna. Flori roșii-închis de pînă la 8 cm diametru, solitare sau cîte 2-3, simple sau semiînvoalte. Frunze cu 5-9 foliole eliptice, lucioase, pe partea superioară, verzi-închis, lucioase, încrețite, cca 5 cm lungime. Arbust stufos, pînă la 2 m înălțime, lujeri pubescenți, ghimpi păroși.

Rosa tomentosa Smith (syn. R. villosa Ehrh.), Specie care înflorește vara, în iul. Flori de la roz la aproape albe, 4 cm diametru. Frunze cu 5-7 foliole ovat-eliptice, 2-4 cm lungime, pe partea inferioară alb-tomentoase, margini dințate. Arbust cu creștere erectă, pînă la 2 m înălțime, cu lăstari drepți cu ghimpi.

Rosa x alba L., « Trandafir alb » (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce înflorește primăvara-vara. Flori albe, roze sau roșii, duble, semiînvoalte, pînă la 8 cm diametru, mirositoare, sepale prelung-aseuțite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioară îndesuit-păroase, sure, pe cea superioară slab-păroase, verzi-albăstrui, dințate pe margini. Arbust cu tulpină erectă, glabră, 1-2 m înălțime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, roșu. Are numeroase soiuri.

Salix purpurea L., « Răchită roșie ». Specie care înflorește primăvara, odată sau înaintea apariției frunzelor. Flori (cele femele cu ovar pubescent, sesil, cu o glandă nectariferă, cele mascule cu o glandă nectariferă, cu 2 stamine, antere mai întîi roșii apoi galbene, verzi sau roșii-închis) în amenți sesili, cu solzișori bicolori, la vîrf spre negru, la bază mai deschiși. Frunze pînă la 12 cm lungime, de cele mai multe ori opuse, lanceolate, ceva mai late în partea superioară și dințate, acuminate, glabre, deasupra verzi- închis-lucios, pe spate albastre-gri. Arbust, cca 3,5 m înălțime, cu lujeri elastici, lucioși, roșii-închis, nepăroși.

Sambucus racemosa L. « Soc roșu, Soc de munte ». Specie care înflorește primăvara-tîrziu-vara. Flori albe-gălbui, dispuse în panicule ovoide, 4-6 cm lungime. Frunze deseori cu 5 foliole ovate, aproape sesile, pînă la 8 cm lungime, glabre, serate, toamna roșietice. Arbust înalt, pînă la 3 m. Lujeri subțiri, glabri, măduvă maro-deschis. Fructe, bace roșii, ornamentale.

Trifolium pratense L., « Trifoi roșu ». Specie care înflorește vara-toamna. Flori purpurii (caliciul 10-nervat, cu partea inferioară a gîtului prevăzută cu o dungă scoasă în relief, păroasă) dispuse în capitule sferice, solitare, rar cîte 2, involucrate. Frunzele de la bază dispuse în rozetă, stipele ovate, cu vîrf terminal, foliole ovate, pubescente. Plantă perenă, rar anuală, cu tulpină ascendentă.

Vaccinium vitis-idaea L., « Afin roșu ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe sau roșietice (corolă campanulată cu 4 lacinii, staminele nu ies din corolă), pînă la 6, în raceme mici, terminale. Frunze persistente, verzi, ovate, cu margini revolute și vîrf bont, pe partea inferioară mai deschise, cu macule negre. Mic acrbust, pînă la 0,20 m înălțime, formează covoare. Fructe, bace sferice, la maturitate roșii.