14 intrări
- Crocus (gen de plante)
- Crocus aureus
- Crocus byzantinus
- Crocus chrysanthus
- Crocus etruscus
- Crocus heuffelianus
- Crocus imperati
- Crocus longiflorus
- Crocus nudiflorus
- Crocus sativus
- Crocus speciosus
- Crocus tomasinianus
- Crocus vernus
- Crocus zanatus
14 definiții
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CROCUS L., ȘOFRAN, CROCUS, fam. Iridaceae. Gen originar din regiunea mediteraneană, cca 80 specii, (cca 10-15 cm înălțime), bulboase, vivace. Bulb globulos (cca 5 cm diametru), alb la interior, acoperit la exterior de resturile tunicii uscate, fibroase, brun-roșietice. Frunze lungi, liniare, foarte înguste (cca 1 cm), care se acoperă una pe alta la bază, formînd o tulpină falsă, dezvoltîndu-șe în jurul unei flori solitare lung-pedunculate (cu stigmate filiforme), constituită din periantul format din 6 petale colorate, oblongi, dispuse. în clopot (tubul periantului foarte lung), de culoare albă, violetă, galbenă, roz sau panașate cu alb sau violet. Sînt specii care înfloresc primăvara si specii care înfloresc toamna (Pl. 25, fig. 147).
Crocus aureus Sibth. et Smith (syn. C. moesiacus Ker-Gawl.). Specie care înflorește primăvara. Flori mici. (apar odată cu frunzele), galbene-aurii, periant campanulat, cu lobii (8) egali, oblongi, stamine pubescente. Bulb ovoid, acoperit cu tunici membranoase, fibroase, (fibrele filiforme, paralele). Frunze erecte, liniare, caniculate, cu nervura mijlocie albă. Fruct, capsulă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus byzantinus Ker-Gawl. (syn. C. iridiflorus Heuff.). Specie care înflorește toamna. Flori violete cu striațiuni închise, stigmat purpur-violet.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus chrysanthus Herb. Specie care înflorește primăvara devreme. Flori mirositoare, galbene-aurii. A dat naștere la diferite soiuri colorate divers, de la alb, la galben-pal) galben-închis, albastru-pal și mov, multe avînd nuanțe de purpuriu la exterior.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus etruscus Parl. Specie care înflorește primăvara devreme. Flori mov-liliachii-pal, la exterior și mai închise, la interior cu gîtul și stigmatul oranj.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus heuffelianus Herb. (syn. C. banaticus Heuff.), « Brîndușă de primăvară, Brîndușă albastră ». Specie care înflorește în mart.-apr. Flori mari (cu lobii oblongi), apar odată cu frunzele, albe, liliachii cu striațiuni, gîtul glabru, 3 stamine, stigmat albastru, trifidat, depășind lungimea florii. Frunze liniar-lanceolate, late de 1 cm, cu nervura mijlocie, de pe dosul frunzei; albă. Plantă erbacee, mică, cu bulb cărnos.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus imperati Ten. Specie care înflorește primăvara devreme. Flori mari, (cca 7-7,5 cm diametru), globuloase. Plante mov-strălucitor în interior și galbene, pieloase, la exterior, cu vene mov sau-purpurii și gîtul periantului galben.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus longiflorus Rafin (syn. C. odorus Bivona). Specie care înflorește toamna. Flori galbene spre vîrf, liliachii și. striate la partea exterioară cu purpur.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus nudiflorus Smith. Specie care înflorește toamna. Floare lung-tubuloasă, cu o spată albă, periant mov-închis sau purpuriu, diviziunile erecte, eliptic-oblonge. Stigmat fin-divizat, oranj-strălucitor. Frunze liniare, erecte, apar primăvara.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus sativus L., « Șofran ». Specie, care înflorește toamna. Florile mari, erecte, liliachii, purpurii și chiar mov, mai închis spre bază, mari, globuloase, erect-campanulate, cu striuri purpurii și gîtul păros, stigmat mare, galben-portocaliu-strălucitor, depășește lungimea periantului după ce s-a ramificat în 3, stamine (3) păroase. Periant petaloid (cu 6 diviziuni lanceolate, ovale), monosepal, cu tub lung. Ovar cu 3 loji. Frunze (se dezvoltă în același timp cu florile) erecte, liniare. Bulb mare, globulos, de obicei turtit, în interior alb, la exterior brun-roșcat, datorită resturilor fibroase ale membranei.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus speciosus M. Bieb. Specie care înflorește toamna. Flori (apar o dată cu frupzele) mari, albastre, mov, mov-pal. Periant cu tubul lung (gîtul galben), cu vine, mai închise la culoare, stigmatul portocaliu împărțit în lacinii subțiri, fin-denticulate. Bulb sferic. Frunze verzi-închis, erecte, liniare.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus tomasinianus Herb. Specie care înflorește din mijlocul iernii-primăvara timpuriu. Flori de mărime medie, albastre-mov la exterior- și liliachi-strălucitor la interior. Specie foarte rezistentă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus vernus (L.) Wulf. (syn. C. officinalis var. vernus L.). Specie care înflorește iarna tîrziu-mijlocul primăverii. Florile (apar odată cu frunzele) foarte dezvoltate, divers colorate, de la alb la purpuriu, trecînd prin lila, bleu, violet și roșu sau panașate cu vinișoare sau striații, sub vîrf maculate. Periant (cu gîtul pubescent) cu 6 diviziuni oblong-eliptice așezate campanulat-erect. Bulbi ovoizi a căror membrană exterioară se desface în fibre paralele, subțiri.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Crocus zanatus Gay (syn. C. kotschyanus Koch). Specie care înflorește toamna. Flori cu petale liliachi, cu cîte 2 pete oranj la baza gîtul periantului galben.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni