2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCĂLUȘAT, -Ă, încălușați, -te, adj. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are coardele ridicate și așezate pe o piesă specială, numită căluș. – V. încălușa.
ÎNCĂLUȘAT, -Ă, încălușați, -te, adj. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are coardele ridicate și așezate pe o piesă specială, numită căluș. – V. încălușa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încălușat, ~ă a [At: M. I. CARAGIALE, C. 158 / Pl: ~ați, ~e / E: încălușa] 1 (D. oameni) Căruia i s-a pus un căluș în gură. 2 (Rar; d. instrumente cu coarde) Cu căluș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂLUȘAT, -Ă, încălușați, -te, adj. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are căluș. Îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, întreaga sală amuțise. M. I. CARAGIALE, C. 158.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCĂLUȘA, încălușez, vb. I. Tranz. A pune un căluș. – În + căluș.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCĂLUȘA, încălușez, vb. I. Tranz. A pune un căluș. – În + căluș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încălușa vt [At: NEGRUZZI, S. III, 375 / V: (reg; cscj) ~și / Pzi: ~șez / E: în- + călușj A pune cuiva un căluș în gură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încăluși v vz încălușa
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A ÎNCĂLUȘA ~ez tranz. 1) (animale) A face să țină gura deschisă printr-un căluș. 2) rar (persoane) A face să nu strige, aplicând un căluș. /în + căluș
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încălușa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. încălușez, 3 încălușează, 1 pl. încălușăm; conj. prez. 1 sg. să încălușez, 3 să încălușeze; ger. încălușând
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încălușa (a ~) vb., ind. prez. 3 încălușează, 1 pl. încălușăm; conj. prez. 3 să încălușeze; ger. încălușând
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încălușa vb., ind. prez. 1 sg. încălușez, 3 sg. și pl. încălușează, 1 pl. încălușăm, conj. prez. 3 sg. și pl. încălușeze; ger. încălușând
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT202) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
încălușat, încălușatăadjectiv
- 1. (Despre coarde sau instrumente cu coarde) Care are coardele ridicate și așezate pe o piesă specială, numită căluș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, întreaga sală amuțise. M. I. CARAGIALE, C. 158. DLRLC
-
etimologie:
- încălușa DEX '98 DEX '09
încălușa, încălușezverb
- 1. A pune un căluș. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- În + căluș DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.