opțiuni
  • info

11 definiții pentru șoltic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOLTIC, -Ă, șoltici, -ce, adj. (Reg.; adesea substantivat) Care recurge la escrocherii, la viclenii, la tertipuri. ♦ Ștrengar, șmecher, ghiduș, poznaș. – Din săs. scholtig.

șoltic, ~ă smf, a [At: CARAGIALE, O. VII, 129 / A și: șol~ / Pl: ~ici, ~ice / E: ger schuldig „vinovat”, săs scholtig] (Reg) 1-2 (Persoană) care recurge la escrocherii, vicleșuguri Si: escroc, șarlatan. 3-4 (Persoană) poznașă.

ȘOLTIC, -Ă, șoltici, -ce, adj. (Adesea substantivat) Care recurge la escrocherii, la viclenii, la tertipuri. ♦ Ștrengar, șmecher, ghiduș, poznaș. – Din săs. scholtig.

ȘOLTIC, -Ă, șoltici, -e, adj. (Adesea substantivat) (Persoană) care se pricepe la glume, la pozne; ghiduș, poznaș. Am primit răspuns de la Vlahuță: foarte nostim! – mare șoltic. CARAGIALE, O. VII 129. ♦ Nebunatic, ștrengar. Măi șolticule, ia dă-te jos! ce-ai fugit? nu te teme, că nu te mănîncă, doar îs tot băieți ca tine. SADOVEANU, O. VII 344.

ȘOLTIC1 ~ca (~ci, ~ce) și substantival pop. Care face pozne; înclinat spre năzbâtii; șotios; năzbatios; ștrengar; poznaș. /<germ. Schuldig

ȘOLTIC2 ~ci m. mai ales art. Dans popular caracterizat prin deplasări complicate și schimb de parteneri, executat într-un tempo moderat. /<germ. Schuldig

șòltic a. și m. Mold. șmecher. [Termen luat din graiul evreo-german].

șóltic, -ă adj. (sas. scholtig, germ. schuldig, vinovat. V. șoaldă). Nord. Șarlatan, coțcar, șmecher.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șoltic (reg.) adj. m., pl. șoltici; f. șoltică, pl. șoltice

șoltic (reg.) adj. m., pl. șoltici; f. șoltică, pl. șoltice

șoltic adj. m., pl. șoltici; f. sg. șoltică, pl. șoltice

Intrare: șoltic
șoltic adjectiv
  • pronunție: șoltic, șoltic
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șoltic
  • șolticul
  • șolticu‑
  • șoltică
  • șoltica
plural
  • șoltici
  • șolticii
  • șoltice
  • șolticele
genitiv-dativ singular
  • șoltic
  • șolticului
  • șoltice
  • șolticei
plural
  • șoltici
  • șolticilor
  • șoltice
  • șolticelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șoltic, șolticăadjectiv

  • 1. regional adesea substantivat Care recurge la escrocherii, la viclenii, la tertipuri. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. Ghiduș, nebunatic, poznaș, șmecher, ștrengar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: ghiduș nebunatic poznaș șmecher ștrengar
      • format_quote Am primit răspuns de la Vlahuță: foarte nostim! – mare șoltic. CARAGIALE, O. VII 129. DLRLC
      • format_quote Măi șolticule, ia dă-te jos! ce-ai fugit? nu te teme, că nu te mănîncă, doar îs tot băieți ca tine. SADOVEANU, O. VII 344. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.