info
Varianta mpelinare este o formă elidată a lui împelinare,împelina.

2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împelina vtr [At: MAT. FOLK. I, 560 / Pzi: ~nez / E: în- + pelin] 1-2 A (se) face amar ca pelinul. 3-4 (Fig) A (se) necăji.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

împelina, împelinez, vb. I (reg.) a face ceva amar ca pelinul, a (se) amărî.

împelina, vb. refl. – (reg.) A se amărî, a deveni amar ca pelinul: „Că de când te-am așteptat / Gura mi s-a-mpelinat, / Nu-i bună de sărutat” (Antologie, 1980: 314). – Din în- + pelin (< sl. pelynǔ) (MDA).

împelina, vb. refl. – A se amărî, a deveni amar ca pelinul: „Că de când te-am așteptat / Gura mi s-a-mpelinat, / Nu-i bună de sărutat” (Antologie 1980: 314). – Îm- + pelin (< sl. pelynǔ) + -a.

Intrare: împelina
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împelina
  • ‑mpelina
  • împelinare
  • ‑mpelinare
  • împelinat
  • ‑mpelinat
  • împelinatu‑
  • ‑mpelinatu‑
  • împelinând
  • ‑mpelinând
  • împelinându‑
  • ‑mpelinându‑
singular plural
  • împelinea
  • ‑mpelinea
  • împelinați
  • ‑mpelinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împelinez
  • ‑mpelinez
(să)
  • împelinez
  • ‑mpelinez
  • împelinam
  • ‑mpelinam
  • împelinai
  • ‑mpelinai
  • împelinasem
  • ‑mpelinasem
a II-a (tu)
  • împelinezi
  • ‑mpelinezi
(să)
  • împelinezi
  • ‑mpelinezi
  • împelinai
  • ‑mpelinai
  • împelinași
  • ‑mpelinași
  • împelinaseși
  • ‑mpelinaseși
a III-a (el, ea)
  • împelinea
  • ‑mpelinea
(să)
  • împelineze
  • ‑mpelineze
  • împelina
  • ‑mpelina
  • împelină
  • ‑mpelină
  • împelinase
  • ‑mpelinase
plural I (noi)
  • împelinăm
  • ‑mpelinăm
(să)
  • împelinăm
  • ‑mpelinăm
  • împelinam
  • ‑mpelinam
  • împelinarăm
  • ‑mpelinarăm
  • împelinaserăm
  • ‑mpelinaserăm
  • împelinasem
  • ‑mpelinasem
a II-a (voi)
  • împelinați
  • ‑mpelinați
(să)
  • împelinați
  • ‑mpelinați
  • împelinați
  • ‑mpelinați
  • împelinarăți
  • ‑mpelinarăți
  • împelinaserăți
  • ‑mpelinaserăți
  • împelinaseți
  • ‑mpelinaseți
a III-a (ei, ele)
  • împelinea
  • ‑mpelinea
(să)
  • împelineze
  • ‑mpelineze
  • împelinau
  • ‑mpelinau
  • împelina
  • ‑mpelina
  • împelinaseră
  • ‑mpelinaseră
Intrare: împelinare
împelinare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împelinare
  • ‑mpelinare
  • împelinarea
  • ‑mpelinarea
plural
  • împelinări
  • ‑mpelinări
  • împelinările
  • ‑mpelinările
genitiv-dativ singular
  • împelinări
  • ‑mpelinări
  • împelinării
  • ‑mpelinării
plural
  • împelinări
  • ‑mpelinări
  • împelinărilor
  • ‑mpelinărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)