2 intrări

2 definiții

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNLĂTURARE s. 1. v. anulare. 2. v. curățare. 3. v. eliminare. 4. v. ridicare. 5. v. excludere. 6. eliminare, îndepărtare, suprimare. (~ cauzelor răului.) 7. îndepărtare, (fig.) scuturare. (~ lanțurilor robiei.) 8. (fig.) răsturnare. (~ cuiva de pe tron.) 9. v. evitare. 10. v. aplanare.

ÎNLĂTURA vb. 1. v. anula. 2. v. scoate. 3. v. curăța. 4. v. suprima. 5. v. ridica. 6. v. exclude. 7. a elimina, a îndepărta, a suprima. (~ cauza răului.) 8. a îndepărta, (fig.) a scutura. (A ~ lanțurile robiei.) 9. (fig.) a răsturna. (L-a ~ de la domnie.) 10. v. evita. 11. v. aplana.

Intrare: înlăturare
înlăturare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înlăturare
  • ‑nlăturare
  • înlăturarea
  • ‑nlăturarea
plural
  • înlăturări
  • ‑nlăturări
  • înlăturările
  • ‑nlăturările
genitiv-dativ singular
  • înlăturări
  • ‑nlăturări
  • înlăturării
  • ‑nlăturării
plural
  • înlăturări
  • ‑nlăturări
  • înlăturărilor
  • ‑nlăturărilor
vocativ singular
plural
Intrare: înlătura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înlătura
  • ‑nlătura
  • înlăturare
  • ‑nlăturare
  • înlăturat
  • ‑nlăturat
  • înlăturatu‑
  • ‑nlăturatu‑
  • înlăturând
  • ‑nlăturând
  • înlăturându‑
  • ‑nlăturându‑
singular plural
  • înlătură
  • ‑nlătură
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înlătur
  • ‑nlătur
(să)
  • înlătur
  • ‑nlătur
  • înlăturam
  • ‑nlăturam
  • înlăturai
  • ‑nlăturai
  • înlăturasem
  • ‑nlăturasem
a II-a (tu)
  • înlături
  • ‑nlături
(să)
  • înlături
  • ‑nlături
  • înlăturai
  • ‑nlăturai
  • înlăturași
  • ‑nlăturași
  • înlăturaseși
  • ‑nlăturaseși
a III-a (el, ea)
  • înlătură
  • ‑nlătură
(să)
  • înlăture
  • ‑nlăture
  • înlătura
  • ‑nlătura
  • înlătură
  • ‑nlătură
  • înlăturase
  • ‑nlăturase
plural I (noi)
  • înlăturăm
  • ‑nlăturăm
(să)
  • înlăturăm
  • ‑nlăturăm
  • înlăturam
  • ‑nlăturam
  • înlăturarăm
  • ‑nlăturarăm
  • înlăturaserăm
  • ‑nlăturaserăm
  • înlăturasem
  • ‑nlăturasem
a II-a (voi)
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
(să)
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
  • înlăturați
  • ‑nlăturați
  • înlăturarăți
  • ‑nlăturarăți
  • înlăturaserăți
  • ‑nlăturaserăți
  • înlăturaseți
  • ‑nlăturaseți
a III-a (ei, ele)
  • înlătură
  • ‑nlătură
(să)
  • înlăture
  • ‑nlăture
  • înlăturau
  • ‑nlăturau
  • înlătura
  • ‑nlătura
  • înlăturaseră
  • ‑nlăturaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)